Un sit arheologic de 8.000 de ani, unic în Europa, distrus de o exploatație forestieră FOTO

Situl din Vânători Neamţ, aflat la câţiva kilometri de Cetatea Neamţ, este cel mai vechi izvor de apă sărată din Europa, cercetările arheologice stabilind că a fost utilizat de opt milenii

Lemnul exploatat a fost depozitat chiar pe locul sitului milenar FOTO Facebook Vasile Diaconu

„Civilizaţia“ îi aduce însă grave prejudicii, el fiind vandalizat şi acum doi ani, când în zonă au fost depozitate deşeuri. Ancheta declanşată s-a finalizat cu „neînceperea urmăririi penale“.

Un ultim semnal de alarmă a fost tras zilele trecute de Vasile Diaconu, directorul Secţiei Muzeale Târgu Neamt, din cadrul Complexului Muzeal Naţional Neamț.

„Situl arheologic, care este şi monument istoric, de la Lunca-Poiana Slatinei, este din nou supus distrugerii, prin exploatarea forestieră. Utilajele grele au depozitat o parte din lemn chiar pe sit. La suprafaţă pot fi observate deja materiale arheologice. În plus, situl este şi într-o zonă protejată, fiind parte din Parcul Natural Vânători-Neamţ“, a spus Diaconu.

Arheologul a menţionat că acest sit este considerat cea mai veche exploatare a unei surse de apă sărată, la nivel european: „Asta, dacă înseamnă ceva şi pentru altcineva decât pentru noi, arheologii”.

Renumitul arheolog a sesizat noua vandalizare la Direcția pentru Cultură, iar luni, 13 mai 2024, a fost depusă o plângere penală.

Dovezile vandalizării sunt certe FOTO Facebook Vasile Diaconu

„Am depus plângere la Poliţie, pentru a se face cercetări. În acelaşi timp, am cerut Primăriei Vânători Neamţ să ne comunice cine este proprietarul sau proprietarilor terenului unde este situl, pentru a se institui «obligaţia de a face» şi pentru luarea de măsuri de protecţie. Este vorba despre un monument istoric de o foarte mare valoare, unic în Europa“, a declarat șeful Direcţiei pentru Cultură Neamţ, Rocsana Josanu, adăugând că şi alte situri sunt lăsate în voia sorţii, nefiind puse în valoare.

Datări cu Carbon 14, pentru autentificări certe

Săpăturile efectuate de către specialişti nemţeni şi colaboratori britanici, francezi, germani şi spanioli au evidenţiat urme indubitabile de exploatare a sursei de sare de opt milenii, saramura fiind folosită şi în prezent de către localnici.

În arealul sitului s-a intrat cu utilaje grele FOTO Facebook Vasile Diaconu

S-au descoperit vestigii care atestă vechimea exploatărilor, respectiv vetre de foc stratificate utilizate la evaporarea apei pentru a obţine sarea, ceramică şi unelte. În plus, au fost efectuate datări cu Carbon 14, pentru autentificări certe, iar analizele chimice au arătat că apa acestui izvor are o concentraţie de şase ori mai mare decât cea din mări şi oceane.

Exploatarea consta în utilizarea focului pentru evaporarea saramurii şi cristalizarea sării în vase de ceramică, tehnică ce poartă numele de brichetaj. Arheologii au explicat că pe vetrele de ardere din situl nemțean erau aşezate vase cu gura largă, în care era fiartă slatina până la starea de huscă (sare umedă), care după uscare era folosită la schimburi (troc).

Izvorul de apă sărată este folosit și în prezent FOTO Complexul Muzeal Național Neamț

„Studiile multidisciplinare referitoare la sare au subliniat rolul copleşitor al acestui mineral, distribuit inegal pe mapamond, în alimentaţie, sănătate umană şi animală, conservarea alimentelor pentru anotimpurile neproductive. (...). Cea mai veche producţie de sare din lume este o exploatare de la începutul Neoliticului în Poiana Slatinei - Lunca, comuna Vânători-Neamţ, din România“.

Aceasta era concluzia unui studiu, „Exploatare de sare veche de 8.000 de ani, 6050-5500 î.Hr. - Izvoarele sărate din Moldova. Cercetări etnoarheologice“, publicat pe thraxusares.wordpress.com, în timp ce în „Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983-2012“ se arată: putem vedea deja, în această producţie timpurie şi o dorinţă de a produce pentru schimburi sau comercializare sau de creştere a acumulării de sare.